Se cauta gaze de sist in estul judetului Prahova? Localnicii au vazut in zona masini de la SC Prospectiuni SA (exclusivitate)

Publicata la 9 Dec 2013 - 12:44pm de Max-Media.ro

Locuitorii din estul județului Prahova au intrat în alertă, după ce în zonă au fost văzute vreo 10 mașini ale societății Prospecțiuni SA. Firma caută, oficial, gaze naturale pentru Romgaz și Petrom, dar nu puține sunt vocile care susțin că, de fapt, se caută gaze de șist.

Până acum, se pare că angajații SC Prospecțiuni SA au făcut măsurători și cercetări geologice și geofizice în orașul Mizil și comuna Baba Ana, însă nu se vor opri aici.

„Au în vedere să prospecteze subsolul din multe localități din Prahova, iar legea le permite acest lucru. Nouă, ca primari, nu ni se cere voie, nu aprobăm nimic. Eu, totuși, le-am  cerut anumite documente ca să înțeleg ce caută de fapt”, a declarat pentru max-media.ro edilul din Mizil, Emil Proșcan.

Firma Prospecțiuni SA – în spatele căreia se află controversatul om de afaceri Ovidiu Tender – a fost implicată într-o serie de scandaluri ecologice în Transilvania.

De exemplu, sute de locuitori din comunele Alma Vii și Moșna, județul Sibiu, au protestat împotriva societății de explorări.

De asemenea, angajații SC Prospecțiuni SA au fost acuzați de o serie de săteni din Sibiu, Argeș și Constanța că au pătruns cu utilajele și echipamentele pe terenurile lor, fără să ceară acordul.

În consecință, pe 17 noiembrie 2013, toate mașinile firmei care participau la explorări, în județul Sibiu, au fost găsite cu cauciucurile tăiate în fața Hotelului Central din orașul Mediaș.

Deși neagă că ar căuta gaze de șist, președintele SC Prospecțiuni SA, Gehrig Schultz, a admis într-un interviu acordat ziarului Bursa că firma pe care o conduce are încheiate contracte cu firma americană Chevron, cea care a declanșat scandalul gazelor de șist în România.

 

IATĂ UN FRAGMENT DIN INTERVIUL ACORDAT DE GEHRIG SCHULTZ:

Reporter: Este adevărat că Prospecţiuni caută gaze de şist în mai multe zone ale ţării fără să aibă autorizaţia autorităţilor?
Gehrig Schultz: Compania Prospecţiuni nu explorează după gaze de şist, ci face o „ecografie a pământului” ca să identifice potenţialul geologic al anumitor zone din România. Ulterior, descoperirile pe care compania le face, pot servi unor scopuri diverse. Prospecţiuni lucrează din greu ca să obţină toate autorizaţiile şi permisele necesare în procesul care vizează cercetarea geologică a subsolului, însă acesta nu este întotdeauna uşor. Unele dintre cercetările Prospecţiuni necesită chiar şi 5000 sau 6000 de autorizaţii de la proprietarii de pământ unde urmează să fie făcute prospecţiunile.
Recent, angajaţii companiei au întâmpinat un caz atipic, o suprafaţă de pământ împărţită în două parcele, deţinută de două persoane diferite, însă având acelaşi nume. Compania a obţinut, la momentul respectiv, permis doar de la una dintre persoane, neştiind că mai există şi o a doua proprietară pentru respectivul teren.

Gehrig Schultz: Ocazional şi noi mai facem greşeli, dar nu sunt rău intenţionate, însă, încercăm să avem autorizaţii active pentru mediu şi certificate de urbanism.
Pentru a derula operaţiuni de prospectare este nevoie, în prezent, de aproximativ 24 de autorizaţii de la proprietarii pământului unde se fac prospecţiunile, autorităţi locale şi centrale.

Reporter: Este uşor să obţii o autorizaţie pentru prospectare? Care este relaţia dintre compania Prospecţiuni şi stat?
Gehrig Schultz: Uneori legea are anumite lacune care, în anumite situaţii, poate lăsa loc interpretărilor. De pildă, recent, compania Prospecţiuni a primit un document de la autorităţile de mediu, spunând că un anumit tip de autorizaţie nu mai este necesară, deoarece acţiunile de prospectare din regiune nu afectează mediul. În acelaşi timp, autorităţile locale consideră că acelaşi document este necesar pentru ca angajaţii companiei Prospecţiuni să-şi poată desfăşura activitatea în zonă. Partea dificilă intervine atunci când statul este în favoarea lui „da”, iar autorităţile locale pledează pentru „nu”.

Reporter: În cazul apariţiei unor astfel de cazuri, care este maniera în care gestionaţi situaţia ?
Gehrig Schultz: În trecut, obişnuiam să aducem oamenii laolaltă şi să discutăm pe marginea temei, întregul demers fiind mult mai informal. În prezent, procesul acesta a devenit mult mai formal, totul trebuie să fie documentat pe bază de acte şi scrisori. Procesul a devenit ceva mai lung, pe această cale ducând la amânări ale lucrărilor companiei.

Reporter: Este adevărat că angajaţii Prospecţiuni nu doar că intră ilegal pe terenurile oamenilor, dar au şi comportamente necorespunzătoare în preajma localnicilor?
Gehrig Schultz: Astfel de informaţii au ajuns şi la conducerea companiei, şi dacă vom identifica situaţii asemănătoare, atunci vom lua toate măsurile necesare ca să nu se mai petreacă în viitor. Există, în activitatea noastră, şi unele situaţii când angajaţii Prospecţiuni nu au voie să discute cu localnicii. De exemplu, când angajaţii Prospecţiuni urmează să detoneze explozibil nu le este permis să le vorbească celor din jur ca să nu le fie distrasă atenţia. Acest lucru este justificat de faptul că materialul explozibil trebuie folosit cu mare grijă. În al doilea rând, îndepărtarea oamenilor din preajma perimetrului unde se realizează prospectarea are menirea să le asigure siguranţa. În mod sigur, dacă vor mai exista situaţii de aşa natură şi sancţionarea angajaţilor nu va avea efect, în reabilitarea comportamentului acestora, atunci respectivii vor fi îndepărtaţi din proiect.

Reporter: Localnicii se plâng că le-au fost distruse culturile agricole în timpul prospectării. Care este sistemul de compensare a oamenilor afectaţi?
Gehrig Schultz: De fiecare dată când angajaţii companiei Prospecţiuni intră pe proprietatea privată a unui localnic şi recoltele sunt distruse, acesta este despăgubit. Uneori, compania achită despăgubiri şi pentru degradarea ierbii de pe păşuni, atunci când în perimetrul respectiv au fost derulate acţiuni de prospectare. Există o grilă de compensare pentru fiecare deţinător al unei proprietăţi pe unde Prospecţiuni a trecut, în funcţie de pagubele care au fost produse. Compania Prospecţiuni nu pretinde că nu dăunează calităţii terenurilor pe unde trece, motiv pentru care plăteşte ori de câte ori situaţia o impune.

Reporter: Folosirea dinamitei este o practică a activităţii Prospecţiuni?
Gehrig Schultz: Într-adevăr, în procesul de prospectare este folosită dinamita, însă efectele sunt insesizabile. Cantitatea de dinamită utilizată în mod obişnuit este de 2 kilograme, comparativ cu 1000 – 2000 de kilograme de explozibil folosit în minerit. Compania Prospecţiuni foloseşte un anumit tip de dinamită care trimite senzori şi vibraţii în subsol. Dinamita aceasta nu sparge roca şi nici un produce denivelări ale scoarţei terestre. Dinamita, alături de alte metode, ajută la colectarea informaţiilor din subsol în baza cărora se va stabili potenţialul mineral al zonei.

Reporter: Diferă procedurile de prospectare, în funcţie de resursele căutate?
Gehrig Schultz: Indiferent de tipul de resurse naturale care există în subsol, prospectarea se face cu aceleaşi metode. Fie că este vorba de gaze de şist sau de gaze convenţionale, apă sau alte minereuri, Prospecţiuni derulează aceleaşi tipuri de activităţi ca să determine existenţa sau, din contră, lipsa resurselor naturale de subsol.

Reporter: Care sunt companiile pentru care faceţi prospecţiuni, în prezent?
Gehrig Schultz: Avem mai multe contracte în derulare, cu firme precum Chevron, Petrom, Romgaz. Mare parte a ţării are un potenţial ridicat pentru zăcăminte de petrol şi de gaze.
NOTA REDACȚIEI: Mulțumim pentru pont lui Marius (și dvs ne puteți contacta prin intermediul rubricii Contact)

 

Ph-online.ro Northia Star Travel
Despre autor

Max-Media.ro este cel mai bun site de stiri din Prahova. Am aparut pe 1 martie 2011 si oferim informatii in timp real, atat din judet, cat si din tara sau strainatate. Pentru publicitate si sugestii va rugam sa ne scrieti pe maxmedia_ro@yahoo.com sau sa sunati la 0745144044

8 Comments

  1. ELE 9 decembrie 2013 at 21:26 -

    Cei cu gazele de sist in jud prahova nu sunt de ieri de azi…sunt de cativa ani, ii vedeam in special in zona provita, dar nimeni nu stia ce e cu ei…credeau ca sunt de la cadastru

  2. sasuke 10 decembrie 2013 at 15:27 -

    Nu inteleg, ce problema e? Si inainte de `89 se faceau prospectiuni geologice, numai ca acum tehnologia de prospectare a avansat, odata cu rafinarea digitalizarii. Eu, ca petrolist la a treia generatie, locuitor intr-o zona faimoasa pentru aceasta bogatie naturala si plina de oameni profesionisti care au facut cinste meseriei asteia, atat in tara cat si peste hotare, as aprecia orice pozitie prudenta a jurnalistilor prahoveni vizavi de aceasta isterie atat de slab fondata (si puteti deschide aici orice discutie vreti pe aceasta tema si o sa va dovedesc cata dezinformare din punct de vedere tehnic poate fi, incep sa cred ca e vorba doar de isterie intretinuta de…ceva/cineva), pe care ii presupun a fi mai racordati decat orice alti colegi de breasla la problematica din domeniul petrolului. Asta o spun dupa o vechime de peste douazeci de ani in domeniu. Si inca ceva: daca veti verifica harta potentialului de gaze din argile gazeifere, in care se incadreaza gazele de sist, o sa ramaneti surprinsi: oferta este slaba prin zona asta, deci…. Dar ma mira ca, pana la ora asta, jurnalistii din judetul petrolului nu au aflat sau nu au intrat macar in posesia unei astfel de harti de potential. De fapt, nu ma mira: ma intristeaza profund.

  3. DODO 10 decembrie 2013 at 21:07 -

    IN COM.LIPANESTI,JUD PRAHOVA AU FACUT PROSPECTIUNI ACUM 3 ANI DE ZILE ! DACA NU MA CREDETI SUNATI-VA PRIETENII SI INTREBATI.MAI EXACT ZONA SIPOTULUI !

  4. Max 14 decembrie 2013 at 23:14 -

    URGENT: Apa fracturata – de 10 ori mai sarata decat apa marii.
    Peste 10 ani ne vom omori pentru apa?

    Aceasta este o atentionare foarte urgenta!
    Apa fracturata e de 10 ori mai sarata decat apa marii! NU SE POATE BEA!
    Repet: Apa fracturata e DE 10 ORI MAI SARATA DECAT APA MARII! Nu se poate bea!
    Repet: Apa fracturata e de 10 ori mai sarata decat apa marii! NU SE POATE BEA!
    Cine va aduce apa de baut taranilor de pe 70% din suprafata Romaniei si de unde?
    Cu ce costuri de transport si la ce pret?
    Ce vor bea animalele?
    Recoltele cresc udate cu apa sau cu saramura de acizi?
    Sunteti mai destepti decat mine! Interesati-va si voi!
    Haideti sa oprim nebunia asta!

    VA IUBESC PE TOTI!

  5. 1acolo 17 decembrie 2013 at 22:27 -

    Romgaz şi Prospectiuni SA au dat comunicate în care specifică faptul că sunt în căutarea de hidrocarburi conventionale exploatabile… Din ce zic ei,aceste prospecţiuni nu au treabă cu gazele de şist … Să-i credem ?

  6. sasuke 21 decembrie 2013 at 10:46 -

    @Max: comentariul tau ma face sa cred ca nu ai prea dat pe la scoala. Ce notiune este asta, „apa fracturata”?! Nu exista asa ceva. Iar ca sa dezvolt o discutie cu tine relativ la gradul de salinitate al unui fluid de foraj sau de fisurare ar insemna sa-mi spui, totusi, cate clase ai. Un pic de carte de specialitate, asa, cam de cel putin 2 metri cubi echivalent (cu font de cel mult 12), ti-ar fi fost imperios necesara inainte de a scrie astfel de aiureli. Plus niscaiva experienta practica.

    PS: vrei sa faci confuzie cumva cu numele proprietarului blogului? Sper ca nu ti-ai propus sa induci in eroare pe cineva.

  7. Adrian 6 martie 2014 at 18:23 -

    Intrarea pe terenuri de catre indivizii astia este un abuz . Nicaieri prioprietarii nu au fost instiintati individual si nicaieri nu au luat acordul de patrundere pe teren individual . Un abuz grosolan cu acordul tuturor celor ce conduc tara asta , de la primarii pina la Guvern . Poporul nu are cum sa reactioneze decit prin ….taierea anvelopelor . Ii indemn pe toti sa nu le permita celor de la firma asta nenorocita sa le patrunda pe teren .

Comentează știrea: