Un deputat prahovean cere sa fie analizate deciziile politice din Marea Britanie si Franta

Publicata la 26 Apr 2017 - 8:11pm de Max-Media.ro

Andreea_Cosma_PSDCOMUNICAT

Actuala clasă politică să se aplece mai mult asupra a ceea se întâmplă în Franța și asupra a ceea ce se va întâmpla în Marea Britanie pe 8 iunie pentru a vedea care sunt variantele dezirabile pentru societatea românească

Primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța, desfășurat duminică, 23 aprilie, a evidențiat principala problemă cu care se confruntă nu numai clasa politică franceză, ci și cea europeană în sens extins: lipsa de încredere a electoratului în soluțiile politice, dublată de inexistența unor lideri veritabili. Practic, niciunul dintre competitorii electorali nu a reușit să obțină, în primul tur, nici măcar un sfert din voturile celor prezenți la urne. Și asta în condițiile în care Franța era cunoscută pentru un sistem politic bipartizan soft, cu două partide mari și altele care asigurau majoritatea parlamentară. Culmea este că așa-zisele partide mari nici nu au reușit să-și propulseze candidații în bătălia decisivă, capitulând în fața unei mișcări politice noi, neclar conturate ideologic, și a unui partid catalogat de foarte mulți ca fiind extremist. Primul tur a marcat cel mai puternic vot politic anti-establishment din istoria de după Al Doilea Război Mondial a Franței.

Așa cum arată rezultatele oficiale, principala problemă a construcției europene nu este reprezentată de creșterea în expunere a mesajelor extremiste, în condițiile în care doamna Marine Le Pen nu a obținut decât aproximativ o cincime din numărul de voturi exprimate. Deficiența este mai subtilă și rezidă în aparenta lipsă de soluții politice, care este mascată adesea în spatele unor artificii electorale și de comunicare. De fapt, același lucru s-a întâmplat și în Marea Britanie — Nigel Farage și UKIP nu ar fi reușit niciodată să câștige alegerile din Regat, Brexitul producându-se cu largul concurs al Partidului Conservator, care se afla la guvernare. Deci, amenințarea rezidă în preluarea proiectului eurosceptic de către partidele tradiționale, care nu se află în zona de extremă. Abia atunci riscul derapajului atinge cote de alarmă.

Nu în ultimul rând, trebuie înțeles că actuala situație politică europeană, marcată de ascensiunea partidelor eurosceptice, are cauze generale, independente de specificitățile naționale. Pe de o parte, criza economică începută în 2007, ale cărei reverberații sunt resimțite încă, mai ales pe fondul faptului că o parte a populației europene este dezamăgită de rezultatele reformelor structurale operate în ultimii 10 ani. Pe de altă parte, într-o eră a comunicării și a diversificării accesului la informații, erodarea imagologică a politicienilor se produce mai rapid și mai puternic. De aceea, vedem peste tot în Europa partide politice noi, cu abordări de nișă sau diferite de încadrările politologice clasice.

Am văzut că, în România, dezbaterea publică despre alegerile din Franța a ajuns să fie suprasimplificată și tratată în cheia extremism versus normalitate, ajungându-se la comparații de tipul ‘alegeri precum cele prezidențiale din 2000 din România, Corneliu Vadim Tudor contra lui Ion Iliescu’. Mă tem că lucrurile nu sunt atât de simple și calitatea analizei din spațiul public mioritic lasă de dorit. În realitate, binoamele antitetice sunt mai complexe: doctrină versus lipsă de doctrină; naționalism versus bruxellism; migrație versus închiderea granițelor; identitate culturală versus globalizare (sau varianta UE, unitate în diversitate); economie orientată către interior versus economie integrată global. Unele dintre aceste problematici nu își găsesc corespondentul în realitatea românească, dar răspunsurile la aceste opțiuni de traseu pot fi foarte relevante pentru viitorul nostru. De aceea, cred că este necesar ca actuala clasă politică să se aplece mai în amănunțime asupra a ceea se întâmplă în Franța și asupra a ceea ce se va întâmpla în Marea Britanie pe 8 iunie pentru a vedea care sunt variantele dezirabile pentru societatea românească.

Sigur că, dată fiind susținerea necondiționată a României față de proiectul european, o victorie a lui Emmanuel Macron este dezirabilă, chiar dacă nu există o filiație doctrinară evidentă, alta decât apartenența în Guvernul actualului președinte socialist, domnul Francois Hollande. Opțiunea este destul de simplă, dar demonizarea excesivă a alternativei face rău înțelegerii fenomenelor sociale profunde. Aduce cumva aminte de ceea ce s-a întâmplat în timpul campaniei prezidențiale din SUA, când candidatul de atunci Donald Trump era descris în termeni extrem de depreciativi, nu neapărat cu argumente solide, ci din simpla rațiune că părea să aibă șanse reduse de a obține victoria.

În final, aș dori să constat un lucru: ne concentrăm foarte mult atenția asupra dezbaterii extremism versus europenism atunci când decriptăm alegerile din Franța. Și, făcând asta, pierdem din vedere faptul că Franța nu este o simplă anexă a UE, ci unul dintre părinții construcției europene. De aceea, astăzi, când se împlinesc 12 ani de la ceremonia semnării, în Luxemburg, a Tratatului de Aderare a României și Bulgariei, mi-aș dori ca raportările factorilor de decizie în ceea ce privește politica externă a României să se concentreze mai mult pe Franța în sine. Pentru asta, trebuie să existe un proiect de conlucrare bilaterală mai susținută. România este, totuși, o țară francofonă și pare că a uitat acest lucru. De aceea, speranța mea este că, indiferent de rezultatul final al alegerilor prezidențiale de la Paris, chiar dacă este de dorit o victorie a domnului Macron, se vor face pași importanți spre reînnodarea relațiilor dintre noi și francezi.

Deputat Cosma Andreea

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat

 
Ph-online.ro Northia Star Travel
Despre autor

Max-Media.ro este cel mai bun site de stiri din Prahova. Am aparut pe 1 martie 2011 si oferim informatii in timp real, atat din judet, cat si din tara sau strainatate. Pentru publicitate si sugestii va rugam sa ne scrieti pe maxmedia_ro@yahoo.com sau sa sunati la 0745144044

Comentează știrea: